Skip to main content
NIHPA Author Manuscripts logoLink to NIHPA Author Manuscripts
. Author manuscript; available in PMC: 2023 Jul 12.
Published in final edited form as: One Health Risk Manag. 2023 Mar 11;4(2):40–45. [Article in Romanian] doi: 10.38045/ohrm.2023.2.06

CUNOȘTINȚELE, ATITUDINILE ȘI PRACTICILE PĂRINȚILOR CU PRIVIRE LA TRAUMATISMELE CASNICE LA COPIII SUB 5 ANI

PARENT’S KNOWLEDGE, ATTITUDES, AND PRACTICES REGARDING HOME-RELATED INJURES IN CHILDREN UNDER 5 YEARS OLD

Angela CAZACU-STRATU 1, Svetlana COCIU 1, Alexandru PLAMADEALA 1, Madalina COMAN 2
PMCID: PMC10337692  NIHMSID: NIHMS1913481  PMID: 37440789

Abstract

Introducere.

Aproximativ 950.000 de copii și adolescenți decedează în fiecare an ca urmare a traumelor și a violenței în întreaga lume. Cea mai frecventă cauză de deces pentru copiii sub cinci ani sunt traumele care au loc în mediul casnic.

Scopul studiului:

Evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor părinților cu copii cu vârstele cuprinse între 0–5 ani în ceea ce privește leziunile neintenționate în mediul casnic.

Materiale și metode.

Părinții copiilor sub 5 ani au completat un chestionar în perioada octombrie - decembrie 2021, care a fost distribuit online prin intermediul rețelelor sociale. Chestionarul a conținut 43 de itemi și a fost analizat, folosind Microsoft Excel.

Rezultate.

Chestionarul a fost completat de 300 de părinți cu copii sub 5 ani. Majoritatea părinților aveau vârstele cuprinse între 26–35 de ani (72%), cu studii superioare (79,3%), dintre care 96% femei, majoritatea din mediul urban (79,7%), cu statut socio-economic mediu. Aproape 75% din ei considerau, că în condiții casnice copii lor ar putea fi afectați cel mai frecvent din cauza unei răni (42,7%), urmată de ingerarea de obiecte străine (22%). În ultimul an, conform întrebării din chestionar, căderile au fost cauza principală a traumelor copiilor (60%), respectiv au fost înregistrate mai puțin frecvent în 54,7% și rar în 22% cazuri. De cele mai multe ori (54,7%) părinții au spus, că își văd și aud în mod constant copilul, totuși, ocazional, se întâmplă să-i lase fără supraveghere pe o perioadă scurtă de un timp. Când copilul lor a suferit o traumă acasă, doar 33,3% dintre părinți au solicitat îngrijiri medicale.

Concluzie:

Rezultatele acestui studiu accentuează importanța siguranței copiilor în mediul casnic. Prin identificarea și evidențierea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor părinților cu copii sub 5 ani, vom putea sesiza organismele necesare să întreprindă măsuri speciale pentru prevenirea traumatismelor casnice.

Keywords: copii, traumă casnică, 0–5 ani, siguranță

INTRODUCERE

Copilăria este cea mai prețioasă perioadă a vieții și este inacceptabil, ca aceasta să fie afectată de suferințe, cauzate de traumatisme și accidente. La nivel global, accidentele casnice sunt liderii cauzelor de dezabilitate, care pot fi prevenite, cât și a morbidității în rândul copiilor. Printre cauzele cele mai frecvent întâlnite sunt căzăturile, arsurile, sufocarea, incendiile (1, 2). Potrivit Raportului mondial privind prevenirea traumatismelor la copii, în întreaga lume, peste 2.000 de copii mor în fiecare zi din cauza traumatismelor neintenționate, însă majoritatea acestora pot fi prevenite. Copiii cu vârstele cuprinse între 0–5 ani sunt cei mai predispuși să se traumatizeze în mediul casnic (1), deoarece casa este locul, în care copiii petrec cea mai mare parte timpul lor, și unde sunt mai predispuși la diferite tipuri de răni (3, 4). Traumele la domiciliu reprezintă o problemă medicală și socială semnificativă, care se extinde tot mai mult în prezent. Organizația Mondială a Sănătății estimează că 424.000 de persoane de toate vârstele au murit din cauza căderilor în 2004, iar mai mult de 95% dintre decesele, care implică copii mici, au loc în țările cu venituri mici și medii, unde cele mai multe răni ale acestora au loc în mediul casnic (1, 4). Peste 40.000 de copii din Republica Moldova ajung în spitale în fiecare an, ca urmare a incidentelor casnice. În Republica Moldova, traumatismele și accidentele reprezintă a 3-a cauză de mortalitate a copiilor sub 5 ani (4).

Scopul studiului:

Evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor părinților, care au copii cu vârstele cuprinse între 0–5 ani în ceea ce privește leziunile neintenționate în mediul casnic.

MATERIAL ȘI METODE

A fost efectuat un studiu transversal, care s-a desfășurat pe o perioadă de 3 luni, octombrie-decembrie, 2021. A fost aplicat un chestionar on-line pe rețelele de socializare, care a inclus 43 de întrebări cu referire la evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor părinților privind traumatismele casnice și acordarea primului ajutor în cazul acestora. Înainte de completarea chestionarului părinții îndeplineau un consimțimânt informat privind participarea în acest studiu. Acesta la rândul său a inclus datele personale despre participanți și studiu (titlul studiului, obiectivele, riscurile și confidențialitatea datelor). Chestionarul a inclus itemi referitor la indicatorii socio-demografici ai părinților și la incidența traumatismelor casnice și acordarea primului ajutor în caz de necesitate. Validarea chestionarului a fost testată pe un eșantion de 20 persoane selectate aleatoriu, iar rezultatele acestora nu au fost incluse în analiza finală. Întrebările apărute pe parcursul pretestării chestionarului au fost ajustate, fiind efectuate ulterior modificările necesare în scopul validării finale a acestuia. Criteriu de includere au servit părinții care aveau copii până la 5 ani. Persoanele, care nu au corespuns acestui criteriu de cercetare, nu au fost incluse în studiu.

REZULTATE

În studiu au participat 300 de părinți cu vârstele cuprinse între 25–55 ani. Din numărul total de părinți, participanți în studiu, majoritatea din ei, 72% au avut vârsta de 26–35 ani, iar 14,3% dintre părinți au fost de vârsta <25 ani și 13,3% au avut vârstele cuprinse între 36–45 ani; 79,3% dintre respondenți au studii superioare, 13,7% - studii medii speciale, 4,7% - studii gimnaziale și 2,3%- studii liceale. Părinții participanți în studiu au raportat în 90,7% un nivel socio-economic mediu, 6,0% - nivel socio-economic mare și 3,3% - nivel socio-economic mic (tab. 1).

Tabelul 1.

Distribuția părinților în funcție de indicii socio-demografici.

Caracteristice Numărul absolut de părinți % (n=300)
Vârsta părinților (ani)
<25 43 14,3
26–35 216 72
36–45 40 13,3
46–55 1 0,3
Nivelul de studii
Gimnaziale 14 4,7
Liceale 7 2,3
Medii de specialitate 41 13,7
Superioare 238 79,3
Nivelul socio-economic
Mare 18 6,0
Mediu 272 90,7
Mic 10 3,3
Mediu de trai
Rural 61 20,3
Urban 239 79,7
Numărul de copii în familie
1 246 82,4
2 49 16,3
3 5 1,3

Părinții au indicat traumatizarea copiilor ca rezultat al mai multor factori, respectiv 81,7% părinți au raportat că în ultimul an de zile copilul a suportat un traumatism prin cădere, 14,7% părinți au indicat un traumatism prin înțepături și tăieri, 4,3%- arsuri și 3%- intoxicații. În ceia ce privește frecvența traumatismelor casnice în ultimul an, părinții au raportat în 5,3% cazuri dese, în 54,7% - rare, în 22%- ocazionale și în 54,6%- foarte rare.

Mai mult de jumătate (50,6%) din copiii răniți aveau vârste cuprinse între 0 și 2 ani, 26,5% erau cu vârstele de 3–4 ani și 22,9% cu vârste ≥ 4ani. Ca urmare a traumatismelor casnice cei mai afectați sunt băieții, constituind 62,4%.

Reieșind din răspunsurile primite, un număr impunător de părinți (27%) ai copiilor de un an de zile, comparativ cu părinții copiilor de vârsta 2–4 ani, consideră că diferite obiecte periculoase, care sunt păstrate în casă pot fi un posibil risc de rănire. În același timp 36,3% de părinți au specificat, că acestea nu prezintă un posibil risc de traumatizare, iar 17% de părinți nu cunosc, că obiectele periculoase precum cele tăietoare, chimice sau nasturi pot prezenta un posibil risc pentru copii (tab. 2).

Tabelul 2.

Distribuția răspunsurilor părinților în funcție de posibilul risc de rănire a copiilor cu obiecte periculoase (tăietoare, chimice, nasturi).

Variabile Vârsta copiilor, ani, (n, %) Total
1 an 2 ani 3 ani 4 ani
Da 81(27) 23(7,7) 5(1,7) 3(1) 112(37,4)
Nu 106(36,3) 17(5,6) 3(1) 1(0.3) 127(42,3)
Nuștiu 51(17) 8(2,7) 2(0,7) 61(20,3)
Total 238(79,3) 48(16) 10(3,4) 4(1,3) 300

Totodată, dacă ne referim la nivelul de studii, vârsta și conștientizarea părinților privind posibilitatea riscului de rănire a copiilor s-a determinat, că cu cât vârsta acestora este mai tânără, cu atât mai mare este ponderea părinților, care conștientizează riscul sporit de traumatizare în mediul casnic. Respectiv, un procent mai mare de părinți, cu vârstele cuprinse între 26–35 ani, care au indicat un nivel educațional mai înalt (59,7%) au specificat un risc mai mic de traumatizare (29,3%) a copiilor în mediul casnic (tab. 3).

Tabelul 3.

Frecvența posibilității riscului de rănire a copiilor în funcție de răspunsurile părinților repartizate pe nivelul de studii și vârstă a acestora

Nivelul de studii a părinților Vârsta părinți, ani, (n, %) Total
< 25 ani 26–35 ani 36–45 ani 46–55 ani
Gimnaziale 3(1) 9(3) 2(0,7) 14(4,7)
 Foarte mare 1(0,3) 1(0,3)
 Foarte mic 4(1,3) 1(0,3) 5(1,7)
 Mare 1(0,3) 1(0,3) 2(0,7)
 Mic 2(0,7) 4(1,3) 6(2)
Liceale 1(0,3) 6(2) 7(2,3)
 Foarte mic 1(0,3) 1(0,3)
 Mic 1(0,3) 5(1,7) 6(2)
Medii de specialitate 12(4) 22(7,3) 6(2) 1(0,3) 41(13,7)
 Foarte mare 1(0,3) 1(0,3) 2(0,7)
 Foarte mic 4(1,3) 1(0,3) 4(1,3) 9(3)
 Mare 3(1) 8(2,7) 1(0,3) 12(4)
 Mic 4(1,3) 12(4) 2(0,7) 18(6)
Superioare 27(9) 179(59,7) 32(10,7) 238(79,3)
 Foarte mare 2(0,7) 5(1,7) 1(0,3) 8(2,7)
 Foarte mic 5(1,7) 48(16) 8(2,7) 61(20,3)
 Mare 7(2,3) 38(12,7) 4(1,3) 49(16,3)
 Mic 13(4,3) 88(29,3) 19(6,3) 120(40)
Total 43(14,3) 216(72) 40(13,3) 1(0,3) 300

În ultimul an de zile, din numărul total de copii incluși în studiu, 82,3% au suferit un traumatism. Respectiv din acești copii au avut nevoie de ajutor medical 33,1%, iar 32% de copii au fost tratați la domiciliu și numai 11,3% de copii nu au avut nevoie de îngrijiri asistate. Starea copilului după traumatisme a fost considerată gravă de 1,7% dintre părinții intervievați. Majoritatea copiilor traumatizați (31%) au necesitat doar examinare medicală, fiind apoi externați fără indicarea tratamentului sau observațiilor ulterioare medicale (tab. 4).

Tabelul 4.

Necesitatea tratamentului și supravegherii medicale a copiilor traumatizați în dependență de starea acestuia după accident.

Strea copilului după accident/Necesitatea tratamentului și supravegherii medicale Vârsta, ani, (n, %)
0–1 ani 1–2 ani 2–3 ani 3–4 ani Total
Acceptabil 32(11) 5(1,7) - - 37(12,7)
 Alte variante 10(3,4) 2(0,7) - - 12(4,1)
 Examinat și externat fără tratament 9(3,1) 2(0,7) - - 11(3,8)
 Tratat și externat cu observație ulterioară 10(3,4) - - - 10(3,4)
 Tratat și externat fără observație ulterioră 1(0,3) - - - 1(0,3)
 Tratat și internat în acest spital 2(0,7) 1(0,3) - - 3(1)
Bine 194(66,7) 41(14,1) 10(3,4) 4(1,4) 249(85,6)
 Alte variante 104(35,7) 15(5,1) 5(1,7) 1(0,3) 125(42,9)
 Examinat și externat fără tratament 57(19,6) 20((6,9) 2(0,7) - 79(27,1)
 Tratat și externat cu observație ulterioară 21(7,2) 4(1,4) 2(0,7) 1(0,3) 28(9,6)
 Tratat și externat fără observație ulterioră 9(3,1) 1(0,3) 1(0,3) 2(0,7) 13(4,5)
 Tratat și internat în acest spital 3(1) 1(0,3) - - 4(1,4)
Rău 4(1,4) 1(0,3) - - 5(1,7)
 Tratat și externat cu observație ulterioară 2(0,7) - - - 2(0,7)
 Tratat și externat fără observație ulterioră 1(0,3) - - - 1(0,3)
 Tratat și internat în acest spital 1(0,3) 1(0,3) - - 2(0,7)
Total 230(79) 47(16,2) 10(3,4) 4(1,4) 291

DISCUȚII

Cercetarea actuală evidențiază amploarea și importanța studierii traumatismelor casnice în rândul copiilor, în special, în rândul copiilor sub 5 ani, precum și subliniază datele la nivel mondial (1, 4). Traumatismele din mediul casnic reprezintă o problemă importantă de sănătate în rândul populației studiate, iar prevenirea lor este extrem de necesară, în special în Republica Moldova, unde datele necesită a fi studiate în detaliu. Datele obținute ne indică și faptul, că fortificarea cunoștințelor părinților privind siguranța casnică ar contribui la reducerea prevalenței și la îmbunătățirea prevenirii traumatismelor în rândul copiilor sub 5 ani (5, 6).

Rezultatele studiului indică, că copii de sex masculin au fost cel mai des implicați în traumatismul casnic (62,4%). Diferențele de sex au fost identificate și de către alți autori (7), în cercetările cărora a fost stabilită o pondere mai mare a băieților răniți (57,5%) în comparație cu fetițele.

Majoritatea părinților (81,7%) au menționat, că copii lor au suportat un traumatism prin cădere în ultimul an, copii cu vârstele de la 0 la 2 ani fiind cel mai frecvent supuși traumelor (50,6%), fiind urmați de copii cu de vârstele ≥ 3 ani (26,5%). Pentru aceeași grupă de vârstă, autorii unui alt studiu (8) au identificat, că 35% dintre traume s-au atribuit celor prin cădere.

Majoritatea părinților folosesc o anumită formă de echipament de siguranță pentru a ajuta la crearea unui mediu sigur pentru copilul lor (9), cu toate acestea în studiul nostru o treime dintre părinți (27%) consideră, că diferite obiecte periculoase păstrate în casă pot fi un posibil risc de rănire pentru copii lor. Considerăm, că supravegherea copiilor în casă este necesară în scopul creșterii responsabilității părinților. Totodată, pentru a reduce posibile traumatisme se cere și modificarea comportamentului riscant al copiilor. Ca urmare a traumatismului suferit, o treime dintre copii (33,1%) a avut nevoie de ajutor medical, iar circa altă treime (32%) a fost tratată la domiciliu. Trebuie de menționat, că acordarea adecvată a asistenței medicale prespitalicești, precum și aplicarea în practică în timp util de către părinți a cunoștințelor respective la acordarea primului ajutor medical sunt de mare importanță în prevenirea agravării situației la copii traumatizați în condiții casnice (10, 11).

Tot mai mult studii evidențiază faptul, că educația, informarea și creșterea capacităților părinților ar contribui esențial la siguranța copiilor în mediul casnic (11, 12).

CONCLUZII

  1. Studiul efectuat a permis evidențierea gradului de cunoștințe și atitudinea părinților copiilor de 0–5 ani cu privire la traumatismele casnice, gravitatea problemei și importanța prevenirii acestora.

  2. În scopul prevenirii traumatismelor casnice în rândul copiilor sub 5 ani este importantă creșterea gradului de conștientizare a părinților cu privire la posibilele riscuri în mediul casnic.

  3. Este necesară elaborarea măsurilor de siguranță de către autoritățile responsabile, implicarea părinților, bunicilor și altor persoane, care îngrijesc copii pentru a reduce impactul traumelor casnice în societatea noastră.

ACKNOWLEDGMENT

The work reported in this publication was funded by the NIH-Fogarty International Trauma Training Program “iCREATE: Increasing Capacity for Research in Eastern Europe” at the University of Iowa (2D43TW007261-11). The authors gratefully acknowledge all members of the iCREATE for their work on the project overall and for the contributions of project documentation used in this manuscript.

Footnotes

CONFLICT DE INTERESE

Autorii nu declară niciun conflict de interese.

APROBAREA ETICĂ

Această cercetare face parte dintr-un studiu de cercetare mai amplu intitulat ,,iCREATE: Creșterea capacității de cercetare în Europa de Est” ce a fost aprobat de comisia de etică a Universității de Stat și Medicină ,,Nicolae Testemițanu”, decizia nr. 43 din 15.03.2018.

REFERINȚE

  • 1.Peden M, Oyegbite K, Ozanne-Smith J, et al. , editors. World Report on Child Injury Prevention. Geneva: World Health Organization; 2008. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK310641/ [Accessed 31 august 2022]. [PubMed] [Google Scholar]
  • 2.CONSUMER SAFETY UNIT. 24th Annual Report, Home Accident Surveillance System. London: Department of Trade and Industry, 2002. [Google Scholar]
  • 3.Paes CE, Gaspar VL. Unintentional injuries in the home environment: home safety. J Pediatr (Rio J). 2005;81(5 Suppl):S146–S154. [DOI] [PubMed] [Google Scholar]
  • 4.Plămădeală A, Cociu S. Home related Injuries among children under 5 years old in the Republic of Moldova. Med Espera International Medical Congress for Students and Young Doctors. 2022;73. [Google Scholar]
  • 5.Rezapur-Shahkolai F, Afshari M, Moghimbeigi A, Hazavehei SMM. Home-related injuries among under-five-year children and mothers’ care regarding injury prevention in rural areas. Int J Inj Contr Saf Promot. 2017;24(3):354–362. doi: 10.1080/17457300.2016.1200628 [DOI] [PubMed] [Google Scholar]
  • 6.Poorolajal J, Cheraghi P, Hazavehei SM, Rezapur-Shahkolai F. Factors associated with mothers’ beliefs and practices concerning injury prevention in under five-year children, based on health belief model. J Res Health Sci. 2012;13(1):63–8. [PubMed] [Google Scholar]
  • 7.Eldosoky RS. Home-related injuries among children: knowledge, attitudes and practice about first aid among rural mothers. East Mediterr Health J. 2012;18(10):1021–7. doi: 10.26719/2012.18.10.1021 [DOI] [PubMed] [Google Scholar]
  • 8.Rezapur-Shahkolai F, Afshari M, Moghimbeigi A, Hazavehei SMM. Home-related injuries among under-five-year children and mothers’ care regarding injury prevention in rural areas. Int J Inj Contr Saf Promot. 2017;24(3):354–362. doi: 10.1080/17457300.2016.1200628 [DOI] [PubMed] [Google Scholar]
  • 9.Ablewhite J, McDaid L, Hawkins A, Peel I, Goodenough T, Deave T, Stewart J, Watson M, Kendrick D. Approaches used by parents to keep their children safe at home: a qualitative study to explore the perspectives of parents with children aged under five years. BMC Public Health. 2015;15:983. doi: 10.1186/s12889-015-2252-x [DOI] [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar]
  • 10.Al-Bshri SA, Jahan S. Prevalence of home related injuries among children under 5 years old and practice of mothers toward first aid in Buraidah, Qassim. J Family Med Prim Care. 2021;10(3):1234–1240. doi: 10.4103/jfmpc.jfmpc_2265_20 [DOI] [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar]
  • 11.Rutkowska A, Skotnicka-Klonowicz G. Prehospital Pain Management in Children With Traumatic Injuries. Pediatric Emergency Care. 2015;31(5):317–320. doi: 10.1097/PEC.0000000000000313 [DOI] [PubMed] [Google Scholar]
  • 12.Jullien S Prevention of unintentional injuries in children under five years. BMC Pediatr. 2021;(Suppl 1):311. doi: 10.1186/s12887-021-02517-2 [DOI] [PMC free article] [PubMed] [Google Scholar]

RESOURCES